|
SPIROMETRIA
IN DIAGNOSTICUL BPOC
|
CE ESTE
SPIROMETRIA ?
.........Spirometria
este un test simplu ce masoara cantitatea aer pe care o persoana
o poate inspira sau expira într-o unitate de timp.
.........Spirometrul
este un aparat folosit sa masoare cât de eficient si
cât de rapid plamânii pot fi expansionati sau
goliti de aer.
.........Spirograma
este o curba volum – timp. Curba flux – volum
este o alternativa ce ofera aceleasi informatii.
.........Masuratorile
spirometrice utilizate în diagnosticul BPOC includ:
-
FVC (capacitate vitala fortata): volumul maxim de aer ce poate
fi expirat printr-o manevra fortata.
-
FEV 1 (VEMS): volumul expirat în prima secunda a unui
expir maximal ce urmeaza unui expir maximal, furnizând
informatii despre cât de repede pot fi goliti plamânii.
-
FEV1/FVC: FEV1 exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie
clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer.
.........Raportul
FEV1/FVC este cuprins între 70% si 80% la adultul normal;
o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil
BPOC.
.........FEV1
este influentat de vârsta, sex, înaltime, etnie.
Se foloseste curent procentul fata de valoarea prezisa. Exista
o vasta literatura a valorilor normale; cele potrivite pentru
fiecare populatie trebuie sa fie utilizate. |
|
DE
CE SPIROMETRIE IN BPOC ?
-
Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC.
-
Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii
BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific în
trepte.
-
Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC.
-
Cu cât valoarea FEV1 este mai scazuta, cu atât
prognosticul este mai rezervat.
-
Declinul FEV1 cu vârsta este mai accentuat în
BPOC decât la persoanele sanatoase. Spirometria poate
fi utilizata în monitorizarea progresiei bolii dar pentru
a fi corecta estimarea, intervalul între masuratori
trebuie sa fie de cel putin 12 luni.
CE
ESTE NECESAR PENTRU A EFECTUA O SPIROMETRIE ? |
.........Mai
multe tipuri de spirometre sunt disponibile:
-
spirometre de dimensiuni si capacitati mari, de obicei,
disponibile numai în laboratoare de explorari
functionale si respiratorii. Calibrarea trebuie verificata
conform unui volum cunoscut (de exemplu o seringa de
3 l conform unui protocol stabilit);
-
spirometre mici, portabile, de obicei calibrate prin
sisteme electronice.
.........O
copie printata a curbei flux – volum este foarte
utila pentru verificarea performantelor optime ale aparatului,
pentru interpretarea rezultatelor si expluderea erorilor.
.........Cele
mai multe tipuri de spirometre necesita racordarea la
reteaua de curent. Exista versiuni portabile, cu baterii,
dar care nu permit stocarea informatiilor si nu sunt
recomandate de rutina în diagnostic.
.........Este
esential sa înveti cum sa-ti calibrezi aparatul,
cum si când sa-l cureti. |
|
|
EFECTUAREA
SPIROMETRIEI
.........Spirometria
se efectueaza optim cu pacientul sezând. Trebuie calmata
anxietatea pacientului legata de executarea corecta a testului.
Explicarea cu rabdare a tehnicii, acompaniate eventual de
o demonstratie este folositoare. Pacientul ar trebui:
-
sa respire complet
-
sa lipeasca bine buzele în jurul piesei bucale
-
sa expire „atât de puternic si atât de rapid,
încât sa-si simta plamânii complet goliti
de aer”
-
sa respire din nou relaxat
.........Expirul
trebuie sa continue pâna când nu mai exista aer
de respirat, ceea ce, în cazurile severe de BPOC poate
dura 15 secunde sau mai mult.
.........Ca
la orice test, rezultatele spirometriei pot fi validate numai
daca expirul a fost corect efectuat. Trebuie efectuate cel
putin 3 masuratori fara sa existe diferente mai mari de 200
ml. sau 5% între doua valori ale FEV1 sau FVC. Se utilizeaza
valoarea cea mai mare a FEV1 sau FVC chiar daca nu sunt de
la aceeasi explorare. Raportul FEV1/FVC se calculeaza de pe
curba cu valorile FEV1 sau FVC cele mai mari.
.........Testele
ce produc tuse sau dureri toracice nu sunt corespunzatoare
si nu vor fi luate în considerare. |
|
