HOME

MEZOTERAPIE

ANALIZATOR NEINVAZIV VITALMED

BIOREZONANTA

BIOPTRON

TRATAMENTE NATURISTE

FITOTERAPIE

HOMEOPATIE

.......10. CALCIUL este un cation constituind o parte a celulelor sanguine si electrolitilor.Concentratia lui normala in plasma sanguina este de la 2,02-2,2 mmol\l.Este reglat de glanda paratiroida,tesutul osos si hormonul tireotrop pituitar.Reglarea calciului in organism este obtinuta (realizata) de catre optimizarea metabolismului triiodotironinei si tetraiodtironinei,dar si de creatininkinaza muschilor si inimii.

.......11. MAGNEZIUL este un cation,constituind o parte celulelor sanguine.Scopul lui primar functional este participarea in dezvoltarea conductivitatii si contractilitatii muschilor,constituind o parte a peretului vascular.Valorile normale a magneziului sunt de la 0,7 pana la 1,0 mmol\l.Este reglat de catre activarea fosforilarii creatinfosfatazei.In cazul in care nivelul de magneziu scade sub 0,7 mmol\l,tabloul clinic al bolii este caracterizat de hiperexcitabilitate,spasmofilie si astenie.

.......12. POTASIUL este un cation,fiind prezent in plasma in concentratii de 4,14-4,56 mmol\l.Scopul lui primar functional este de a participa la conductivitatea(conducerea) neuromuscalara.Tractul gastrointestinal si rinichii joaca un rol semnificativ in reglarea metabolismului potasiului.Hipokalemia(hipopotasemia) are consecinte majore(severe).Poate fi observata in sindromul Conn,si poate acompania ocazional mioparalizia,combinata(asociata) cu migrene,epilepsie si distrofie musculara progresiva.
.......Hipopotasemia poate aparea ca rezultat al pierdeii de potasiu prin tractul gastrointestinal si rincihii si datorita acidozei diabetice.Hiperpotasemia este asociata cu malformatii cardiace si renale.

.......13. SODIUL este un cation primar (principal) in plasma sanguina. Valori normale: 130,5-156,6mmol\l.Modificari (schimbari) ale concentratiei lui denota modificari in conducerea plasmatica specifica,care normal este de 0,72+_1 Ohm\cm.Modifcari in reglarea sodiului in organism sunt asociate cu boli renale,derglari gastrointestinale si de asemenea cu dereglari ale contractilitatii.Cresterea in presiunea venoasa sanguina cauzeaza cresterea presiunii hidrostatice.Cand presiunea hidrostatica este mai mare decat presiunea oncotica,aceasta poate cauza scoaterea electrolitilor din spatiul intercelular(intracelular).Acest fenomen duce la hipovolemie si activeaza aparatul juxtaglomerular al rinichilor,care la randul lui stimuleaza cortexul suprarenal(adrenal) si in cresterea secretiei de aldosteron.In mare(in concluzie) combinarea acestor factori dau nastere la tulburari(dereglari) organotrofice.Toti acesti factori dau modificari in diureza diurna.

SISTEMUL FIBRILATIEI(COAGULARII) SANGUINE

.......14,15,16,17 - Cei mai importanti factori ai acestui sistem sunt kininele plasmatice.Practic ei formeaza sistemul kininelor,care suporta(intretine) reglarea generala si locala a circulatiei sangelui,ca si de asemenea a permeabilitatii vasculare.Principalele mecanisme sunt interactiunile dintre kalicreinele plasmatice si kalicreinele tisulare (a pancreasului,glandelor salivare,rinichi si peretii intestinali).Ca rezultat final,aceste interactiuni duc la inceperea si sfarsitul fibrilatiei sanguine.Trebuie obsrevat ca acolo ar trebui sa fie un interval de 30 de secunde intre inceputul si sfarsitul fibrilatiei.Plachetele (contin acid arahidonic) joaca un rol important in formarea acestui interval de timp.Hematocritul este un important considerent in formarea intervalului intre inceputul si sfarsitul fibrilatiei sanguine.

SISTEMUL FERMENTATIV(ENZIMATIC)

.......18,19,20,21,22 AST si ALT sunt enzime catalizatoare intermoleculare transfer grup amino intre aminoacizi si acizii cetonici(cetone).Cresterea(elevatarea) activitatii aminotransferazelor in special AST,sunt observate in bolile miocardice.Cresterea in activitatea ALT este observata in hepatitele virale tip A.De asemenea,cresterea activitatii ALT este observata in infarctul miocarid acut,dar aceasta crestere nu este asa de brusca in comparatie cu activitatea AST.Determinarea simultana a acestor doua aminotransferaze este un test diangostic foarte valoros.In sanatate,raportul activitatii AST-ALT(coeficentul lui Ritis) este egal cu 1,33+_0,42.Acest coeficient este redus la pacientii cu hepatite virale si creste la pacientii cu infarct miocardic acut.
.......23.AMILAZA este o enzima care rupe carbohidratii (amidon) jos in glucoza.Faciliteaza absorbtia(asimilarea) glucozei din sange.Este secretata cu saliva in cavitatea orala,unde incepe sa rupa amidonul jos,sau cu sucul pancreatic in duoden.Sucul gastric inactiveaza amilaza.Experimentele au aratat ca dupa ce au fost administrate 80 gr glucoza,administrarea amilazei s-a asigurat ca indicii de zahar din sange sa ramana normali.86% din pacientii cu diabet au o mica cantitate de amilaza in secretia lor intestinala.Fiind o enzima produsa de pancreas,nivelul amilazelor in sange si urina urca brusc(pe neasteptate) in producerea pancreatitelor.

.......24.BILIRUBINA este un pigment,format ca si rezultat al ruperii hemoglobinei,si ca o extindere mai mica,ca si rezultat al ruperii megaglobinei.
Determinarea bilirubinei totale si a diferitelor sale fractiuni este foarte importanta pt diagnosticul diferential al icterelor de diferite etiologii.Cresterea nivelului bilirubinei neconjugate in sange si in tesuturi este determinata in icterul hemolitic.
In icterele hepatocelulare,hepatocitele(celulele hepatice) sunt distruse,excretia bilirubinei conjugate in bila capilarelor este intolerata si se scurge in sange,unde nivelul ei creste semnificativ.Mai mult decat atat,abilitatea hepatocitelor de a sintetiza glucuronidaza bilirubinica este redusa.Consecutiv,nivelul bilirubinei neconjugate creste.In icterele obstructive excretia biliara este intoleranta care duce la cresterea exagerata a nivelului bilirubinei conjugate.

.......27.CONCENTRATIA PROTEINELOR PLASMATICE.Proteinele plasmatice sunt impartite(divizate) in 3 grupuri:albumine,globuline si fibrinogen.Fiind coloide,proteinele "prind" si mentin apa,prevenind scurgerea(scoaterea) ei din torentul sanguin.Unele proteine plasmatice,fibrinogenul in special,sunt componente de baza a coagularii sanguine.Proteinele plasmatice,sanguine sunt unele dintre cele mai importante sisteme tampon circulatorii,care mentin nivelul cationilor sanguini prin formarea cu ei a componentelor nondializabile.Practica clinica a evidentiat conditii,definite de catre schimbarea proteinelor plasmatice totale.Hiperproteienemia este o crestere a concentratiei proteinelor totale in plasma.Este asociata(observata) in:diaree,varsaturi,obstructia intestinului subtire(prima portiune),si pierdei de apa.Hipoproteinemia este o descrestere in concentratia proteinelor totale,este observata la pacientii cu sindrom nevrotic.In adaugare,apare in leziuni hepatocitare,si cu modificari(dereglari) a filtrarii renale(nefroza lipoidica).In general putem relationa(asocia) hiperproteinemia cu hiperglobulinemia si hipoproteinemia cu hipoalbuminenia.

CONSUMUL SI TRANSPORTUL OXIGENULUI

......28.DENSITATEA PLASMEI este definita ca si un total al cationilor si anionilor plasmatici.1048-1055 g\cm3 este valoarea normala.Modificari in densitatea plasmei sunt atribuite dereglarilor metabolismului apei.Aceste procese sunt efectuate in mare parte de catre hormonul antidiuretic.Poate fi observat in sindromul Conn,care este asociat cu modificari in nivelul aldosteronului.Cand densitatea plasmei este mai mica decat 1056 rezulta instabilitatea presiunii sangelui,hipodinamie,uneori convulsii.
.......29.VOLUMUL CIRCULATOR SANGUIN este o valoare gentica si urca pana la 68-70 ml\kg pentru barbati si 65-69 ml\kg pentru femei.Modificarile acestor valori sunt atribuite dezechilibrului electrolitic si apei,ca si de asemenea in boli de tract intestinal si rinichi.
.......30.VOLUMUL CIRCULATOR SANGUIN PE MINUT acesta este o valoare genetica care rezulta din starea de functionare a organismului si este conectata cu frecventa cardiaca si frecventa respiratorie.Valorile medii calculate pentru o persoana ce cantareste 70 kg sunt de 4-4,5 ml\min.
.......31.RATA OXIGENULUI este o rata a proceselor oxidative avand loc in eritrocite si in celule.Aceasta valoare este formata sub influenta peroxidarii lipidelor care definesc permeabilitatea membranelor celulare,compuse din complexe de lipoproteine.De asemenea aceasta valoare este aratata(legata) de starea ficatului,tractului gastrointestinal si rinichi.Rata oxigenului este afectata in mod semnificativ de catre relatiile temporare ale circulatiei sanguine sistemice si circulatia pulmonara.
.......32.SUPRAFATA DE SCHIMBURI GAZOASE este o suprafata respiratorie eritrocitara,care ajunge la valori de 350.000cm2-43000cm2.Valoarea suprafetei de schimburi gazoase variaza cu volumul corpuscular,varsta,greutatea si sex.
.......33.CAPACITATA VITALA PULMONARA aceasta este o valoare care reprezinta abilitatatea plamanului de a primi un volum circulator de sange pe minut,care defineste aria suprafetei alveolare participante la respiratie.
.......34.TRANSPORTUL OXIGENULUI este o valoare care depinde de starea functionala si morfologica sistemica si circulatia pulmonara,si intai de toate in:plamani,urina,ficat si tract gastrointestinal.
.......35.CANTITATEA DE OXIGEN CONSUMATA PE 100 GR TESUT CEREBRAL este asociata cu o cauza complexa,implicata in procesele redox,reactiile peroxidarii lipidelor,si cu starea reglarii circulatiei sanguine a tiroidei.Circulatia sanguina tiroidiana determina transportul de oxigen si consumarea lui de catre organele interne datorita activarii hormonilor tirodieni T3 si T4.
Acest indicator depinde de activarea sau inactivarea consumului de oxigen al organului.Aceasta valoare atinge 2,5-3,5 ml\100gr tesut la adulti si 3,5-6ml\100 gr tesut la copii.
.......36.OXIGENAREA SANGELUI ARTERIAL este inrudita cu abilitatea hemoglobinei de a lega oxigenul si tesuturile oxigenate.Pentru o mai mare extindere(intindere) acest proces este afectat de tiroxina.Tiroxina departajeaza(imparte) procesele oxidative si de fosforilare,reduce energia inalta a formarii legaturii de fosfat si creste dezvoltarea caldurii,care se imprastie in mediul inconjurator.Curba oxigenarii este conectata cu presiunea atmosferica,presiunea sanguina si temperatura siturilor active.
.......37.DEBITUL(RANDAMENTUL) CARDIAC este o parte a volumului sanguin pe minut,fiind pompat de inima ca si rezultat al bataii inima.Valoarea debitului cardiac este influentata de intensitatea contractilitatii miocardice,presiunea in circulatia pulmonara,coeficientul Rittis,activitatea aspartat-transaminazelor si starea de reglare a sistemului creatinkinina.
.......38.CONSUMUL DE OXIGEN PE CANTITATEA DE KILOGRAM aceasta dimensiune este atribuita activitatii triiodtironinei.Putem aranja organele,in ordine descrescatoare,dupa cum influenteaza triiodtironina consumul de oxigen pe cantitatea de kg\corp dupa cum urmeaza:inima(10-11%),mucoasa gastrica ,ficat,musculatura neteda(4-5%),rinichi (1%),diafragm(4%).
.......39.VENTILATIA PULMONARA este o corelatie intre volumul inspirator si volumul expirator pe minut.Ventilatia pulmonara medie (normala) depinde de:sex,varsta,greutate si ajunge pana la 8-10 l\min pentru o persoana care cantareste 70 kg.
.......40.CONSUMUL DE OXIGEN PE MINUT este inrudit cu starea de circulatie pulmonara,circulatia sistemica,ficatul,rinichii si tractul gastrointestinal.Activitatea triiodotironinei are principalul inteles(scop) in consumul de oxigen pe minut.
.......41.CONSUMUL DE OXIGEN A MIOCARDULUI este o valoare care depinde de starea functionala a organismului.Cand consumul de oxigen a miocardului creste,stomacul,ficatul si musculatura neteda consuma mai putin oxigen,care predetermina activarea enzimelor ,in special a creatinikinazei in special.
.......42.DEFICITUL CIRCULATOR SANGUIN este o stagnare(depresie) in volumul circulator de sange pe kg\corp si expansiunea volumului circulator pe minut.Expunerea la deficit a circulatiei sanguine este atribuita proceselor reglatoare a metabolismului apa-sare.Este de inteles ca metabolismul apa-sare este influentat de hormonii tiroidieni.Combinarea interactiunilor intre hormonii antidiuretici pituitari,hormonii somatotropi si sistemul kalicreina-kinina sunt acompaniate de schimbari in densitatea plasmei si urinara specifica gravitatiei(ponderei).In timp ce diferenta dintre ponderea specifica plasmei si ponderea specifica urinara descreste,observam prabusirea in presiunea coloid-oncotica,rezultata in cresterea presiunii capilare hidrostatice.Modificarile in presiunea coloid-oncotica si presiunea hidrostatica cauzeaza scurgerea apei in spatiul intercelular si stagnarea(depresia) volumului circulator pe minut si astfel cresterea deficitului circulator sanguin.
.......43.CAPACITATEA VITALA PULMONARA intr-o faza expiratorie este un volum pulmonar dupa expiratie.Cu cat volumul pulmonar este intr-o faza expiratorie mai mult,cu atat este mai mult volumul rezidual pulmonar,si cu atat mai mult se inrautateste starea functionala a plamanilor.
.......44.MAXIMUM DE AER RESPIRAT("CURS") este o viteza a aerului expirator(?volumul expirator maxim pe secunda).Reducerea in viteza aerului respirat este de importanta fundamentala.Cu cat viteza este mai mica,cu atat volumul rezidual pulmonar este mai mare,acolo este o descrestere intre interrelatia dintre volumul alveolar si volumul circulator sanguin.In general,descresterea aerului respirat este proba(evidenta) a urmatoarelor boli:bronsite,pneumonii,neoplasme pulmonare,abcese.
.......45.TESTUL TIFFENEAU'S este o relatie intre timpul circulatiei pulmonare si timpul circulatiei sistemice.Testul Tiffeneau defineste elasticitatea sistemului cardiorespirator.Cu cat este mai mic testul Tiffeneau cu atat este mai mare rezistenta circulatiei pulmonare.Descresteri in testul Tiffeneau este acompaniata de cresteri in circulatia pulmonara pe minut si descresteri in suprafata lor alveolara.
.......46.FIBRINOGENUL apartine fazei acute a proteinelor plasmatice si nivelul lui creste in toate procesele inflamatorii si distructive.I-a parte la sistemul de coagulare.Cresterea lui este suplimentata cu cresterea gama globulinelor si hipoproteinemie.
.......47.CONCENTRATIA CREATININEI.Ca si natura formarii,noi distingem creatina exogena si endogena.Creatina endogena este formata in procesele de sinteza tisulara.In principal sinteza creatinei apare in ficat de unde este transportata la tesutul muscular prin torentul sanguin.Aici creatina adauga grupari fosforice si schimba(intoarce) in creatinfosfataza si apoi mai tarziu formeaza creatinina.Urmatorii aminoacizii participa in sinteza creatinei:arginina,acidul aminoacetic si metionina.Asemenea boli ca si :miastenia,miatonia si miozita sunt acompaniate de procese anormale de transformare a creatinei in creatinina.
Cresterea nivelului creatininei in ser este observata in boli renale.Cresterea constanta a nivelului creatininei este un indicator de tulburari in filtrarea renala.Dedublarea creatininei a sangelui este paralela cu descresterea in filtrarea renala de 50%.
.......48.B-HIDROLAZA DOPAMINERGICA este o enzima,gasita dizolvata in lizozomi.Activitatea B-hidrolazei dopaminergice este atribuita ph-lui optim.Daca ph-ul in functionarea celulara este normal,grupari libere de amino a hidrolazelor in lizozomi formeaza legaturile ionice cu grupari acido-fosfatice a matritei lipoproteinelor lizozomale.
Procese distructive in tesuturi sunt conectate cu modificari ale ph-lui si activitatea hidrolazelor lizozomale.Ideea este ca activitatea lor schimba tipul de comstructie a membranei celulare.Nivelul B-hidrolazei dopaminergice descrescute este acompaniata de dezvoltarea a variate stari astenodepresive si astenonevrotice.
.......49.ACIDUL LACTIC este un produs final al glicolizei si glicogenolizei.Concentratia acidului lactic este legata de starea circulatiei sangelui in muschi si ficat.Creste cu activitatea musculara.Cresterea concentratiei acidului lactic poate fi vazuta in hipoxie (cardiaca,insuficienta pulmonara),anemii,neoplasme,hepatite acute,hepatociroze terminale,toxicoze(stari toxice).Asadar,cresterea concentratiei acidului lactic in sange este atribuita cresterii producerii lui in muschi si cu scaderea abilitatii ficatului de al transforma in glucoza si glicogen.
.......50.UREEA. Toate partile reziduale ale azotului reprezinta produse finale a metabolismului proteinelor. Concurativ, produsul final al metabolismului proteinelor este ureea.Amoniacul este sursa primara a formarii ureei.Nivelul schimbarilor ureei depinde de procesele de formare si excretie a ureei.Aceste procese sunt interconectate cu metabolismul aminoacizilor (arginina si glutamina).Nivelul ureei sanguine este scazut in hepatociroze,atrofii galbene acute,otravire cu fosfor,arsenic si altele,afectand ficatul.In general,cresterea concentratiei ureei este acompaniata de cresteri ale creatininei si reducerea filtrarii.

.......51. Glucoza este cea mai importanta componenta a sângelui. Concentratia acesteia reflecta starea metabolismului carbohidratilor. Glucoza este distribuita, aproape în mod egal, între plasma si elemente formate din sânge. Concentratia de zahar din sânge se modifica cu vârsta. Concentratia de zahar la nou-nascuti este aceeasi ca si concentratia de zahar pe care o au mamele lor. Dupa nastere, concentratia de zahar scade rapid si reprezinta 65 +- 30 mg/%. La 5-6 zile, concentratia de glucoza ajunge la 75 +- 20 mg/% (prin metoda Hagedorn-Jensen). Nivelul de glucoza este reglat de catre sistemul nervos central. Glucoza exogena este prelucrata în tractul digestiv si transportata la ficat. Aminoacizii, glicerina si acidul lactic participa la formarea glucozei. Secventa proceselor de formare ale glucozei asigura glicogeneza, ducând la formarea glicogenului din ficat. Mai târziu, glicogenul din ficat sufera schimbari în asa-numita acumulare de glucoza din sânge: glicoliza, glicogeneza si descompunerea aeroba, ducând la formarea de ??2 ? ?2?. Lipogeneza, ajuta sinteza lipidelor în tesuturi, biosinteza acizilor substituiti si sinteza de proteine. Modificarile nivelului de zahar pot fi considerate ca rezultat al excitatiei centrelor metabolice prin impulsuri ale celulelor chemoreceptoare avide de energie. Ficatul asigura mentinerea nivelului constant de zahar din sânge. Capacitatile sale de rezerva în aceasta privinta sunt asigurate prin interactiunea dintre hormonul somatotropic, insulina si glucagon. Sincronism functionarii acestui sistem este asigurat de regularea consumului de glucoza prin oxidarea lipidelor, precum si prin aportul sporit de glucoza în intestin cu ajutorul hormonilor tirotropici, tiroxinei si adrenocorticotropinei.
.......52. Trigliceridele (TG) apartin substraturilor energetice. TG sunt constituenti importanti ai produselor alimentare, utilizate pentru recuperarea energiei metabolice consumate. Organismul adult primeste 60-80 g de grasimi (TG), dintre care 85% sunt descompuse la nivelul tractului gastro-intestinal (pH~5). Descompunerea în stomac a TG duce la formarea acizilor grasi liberi, care sunt eliberati în intestin, unde, sub influenta steapsinei, acizii grasi (TG) sunt descompusi în monogliceride. Acest proces este reglat de enterostatina ("hormonul gastro-intestinal"), care initiaza o senzatie de satietate în timpul aportul alimentar si al digestiei.
Oxidarea acizilor grasi:
.......53. Colesterolul. Din punct de vedere conditional, în organismul uman putem distinge trei acumulari de colesterol: acumularea A – care se schimba rapid (aprox. 30 g FC (colesterol liber)), acumularea B – care se schimba lent (aprox. 500 g FC) si care se schimba foarte lent (aprox. 50 g FC). Datele experimentale au aratat ca 6 mg de colesterol corespund unui g de greutate corporala. Cea mai mare cantitate de colesterol neesterificat (NEFC) apare în membranele celulare si straturile de mielina, care contin fosfolipide. În membrana plasmatica, corelatia molara a NEFC cu fosfolipidele este egala cu 1. Sinteza colesterolului apare în aproape toate celulele si tesuturile, cu toate acestea, este produsa în mod considerabil în ficat – 80%, si în peretii intestinului subtire – 5%. Ca o prima aproximare, biosinteza colesterolului poate fi împartita în trei etape:
1. Biosinteza de acid mevalonic.
2. Formarea de squalen din acidul mevalonic.
3. Ciclizarea de squalen si formarea de colesterol.
.......Principala sursa de formare de acid mevalonic din ficat este acetilcoenzima A, iar, în tesutul muscular, este lisina. Oxidarea colesterolului în acizi biliari în hepatocitele ficatului este principala cale de eliminare metabolica a acestui compus hidrofob din organism,iar acizii biliari în sine pot fi considerati produse finale al catabolismului colesterolului. În plus, un mare rol este jucat de acizi taurocolici si glicocolici, care sunt implicati în reglarea pH-ului. Enzimele provenite din microflora intestinului gros ataca formarea de steroli, care nu contin grupuri carboxilice.
.......54,55. Lipoproteinele. Lipoproteinele bogate în trigliceride – chilomicroni (CM), si lipoproteinele cu densitate foarte scazuta (VLDLP). CM se formeaza în procesul de absorbtie al grasimilor comestibile si ajuta la transportul TG-ului exogen la locatiile de utilizare (muschi cardiaci si scheletici, glande mamare etc.) si de depunere (tesut adipos). Apoproteinele din toate grupurile majore se regasesc în partea de proteine CM.
.......56. VLDLP(LIPOPROTEINE CU DENSITATE MICA. Reprezinta o forma de transport a TG endogene. Concentratia de proteine din VLDLP este mai mare decât în CM. Compozitia de lipide si de proteine din VLDLP sunt supuse unor schimbari semnificative cantitativ mai mult decât în orice alta clasa LP. Proteinele principale ale VLDLP sunt apo ?-100 si apoproteinele de grup C. De obicei, lipidele VLDLP sunt lichide izotrope, fiind îndeajuns de mobile, fapt identificat de deplasarea constant laterala din interiorul unei particule si între particule. Practic, toate TG din nucleul particulei LP sunt lichide la temperatura de 37°?. VLDLP se formeaza în ficat, în ribozomii reticulului endoplasmatic al hepatocitelor. Ultimele informatii au aratat ca adunarea VLDLP este foarte mult influentata de TG microzomale care transporta proteine.
.......57. În fluxul sangvin, CM si VLDLP fac contact cu componentele de lipide ale membranelor celulelor rosii, celulelor de greutate, endoteliocitelor si a altor celule. Aceste contacte sunt expuse enzimelor lipolitice. Acest lucru expunere duce la delipidizare si deproteinizare partiala. În scopul ilustrarii, dupa ce au fost formate, particulele ramase de CM si VLDLP continua sa se îmbogateasca în apo-E, prin trecerea de la VLDLP.
.......58. VLDLP bogat în colesterol. Componenta proteica este reprezentata de apoproteinele ?, ?, ?. Aproximativ ¾ din totalul de proteine din aceste LP raspunde pentru apo-B. Într-un anumit mod, eterogenitatea moleculara si imunochimica a VLDLP este asociata cu aterogeneza si poate servi ca un criteriu suplimentar privind evaluarea lor.
Transportul si consumul de dioxid de carbon:
.......59. Degajarea de ??2 este strâns legata de consumul de oxigen si de productia de ??2 în organism. ??2 este generat în organism ca urmare a transformarilor biochimice ale glucozei, aminoacizilor, grasimilor din ficat si sânge sub influenta enzimelor. Din moment ce glucoza este una dintre principalele surse de oxigen pentru o celula, nivelul acesteia este legat de generarea de ??2 si eliberarea sa în organism. Sub influenta gluco-oxidazei, glucoza este oxidata cu oxigen din aer în acid gluconic si se formeaza peroxidul de hidrogen în cantitati echimoleculare. În aceasta relatie, rata de generare de ??2 trebuie sa fie mai mica decât rata de degajare de ??2, iar totalul de CO2 din sângele venos trebuie sa fie mai mare decât totalul de CO2 din sângele arterial.
.......62. Rata de generare a ??2 este un proces biochimic, legat de metabolism si consumul de oxigen de catre organism. Rata de generare a CO2 este în mare masura influentata de mediul pH-ului si indicii de lactat.
.......63-69. Fluxul sanguin al organelor interne în raport cu fluxul sanguin general. Întregul flux sanguin (MCV), considerat 100%, este distribuit în organe. Valorile medii sunt luate din monografia lui V.P. Osipov „Principiile bypass-ului cardiopulmonar” (1976); „Tensiunea de oxigen în tesuturile umane si animale” de V.A. Berezovskiy (1975), „Mecanica circulatiei” de C. Caro (tradusa din limba engleza) (1981), „Fiziologia circulatiei” de V.P. Parins. Indicii importanti sunt reprezentati de fluxul sanguin cardiac si cerebral. Atunci când fluxul sanguin cardiac scade sub 4%, se observa diverse variante de insuficiente circulatorii cardiace. Atunci când fluxul sanguin cerebral scade sub 13%, se pot observa diverse variante clinice de tulburari circulatorii cerebrale.
.......70-76. Fluxul sanguin al organelor interne în ml/min. Fluxul sanguin al organelor interne în ceea ce priveste procentajul a fost recalculat sub raportul fluxului general de sânge în ml/min. Datele utilizate au fost aceleasi precum cele extrase din monografia lui V.P. Osipov „Principiile bypass-ului cardiopulmonar " (1976); „Tensiunea de oxigen în tesuturile umane si animale” de V.A. Berezovskiy (1975), „Mecanica circulatiei” de C. Caro (tradusa din limba engleza) (1981), „Fiziologia circulatiei” de V.P. Parins. În evaluarea fluxului sanguin al organelor interne este necesara analiza nivelul consumului de oxigen miocardic si cerebral.
.......77. Acetilcolina. În ceea ce priveste datele lui Pokrovskiy, exista mai mult de 100 de metode de determinare a colinei chimice în diversele activitati ale sângelui. Activitatea colin-esterazei este atribuita acetilcolinei cu valoare de mediu pH. Valoarea pH-ului are un impact asupra debitarii de acid acetic, iar aceasta reactie continua pâna când mediul pH atinge nivelul definit. Activitatea colin-esterazei variaza foarte mult. O scadere distinctiva a colin-esterazei se poate observa la bolile hepatice, hipotiroidism, astm bronsic si artrita reumatoida.
.......79-81. Intervale temporare în cardiomecanica. Ciclul bataii cardiace începe într-o anumita zona, în peretele atriului drept, numit „stimulator cardiac”. Celulele musculare din aceasta zona sunt specifice: ele pot, la intervale, sa polarizeze si sa re-polarizeze. Începând în stimulatorul cardiac, depolarizarea se deplaseaza, cu o viteza de 1 m/s, catre peretii vecini ai atriilor drept si stâng, provocând contractiile lor. Apoi, depolarizarea actioneaza asupra blocului muscular (bandei sale), care trece prin tesutul fibros, înconjurând valva tricuspida, catre septul interventricular. Unda de depolarizare este rapid propagata pe aceasta cale la o viteza de 5 m/s. Potentialul depolarizarii ventriculare pe ECG (complexul QRS) dureaza mai putin de 0,1 s. Ciclurile de depolarizare si repolarizare genereaza potentiale electrice slabe. Rezultatele depolarizarii atriale în abatere mica, numite unda P, este întârziata cu 0,2 s. Aceasta unda este urmata de oscilatia de potential mai energica, cunoscut sub numele de complex QRS. Acesta reflecta depolarizarea ambelor ventricule. Dupa aceea, apare o alta componenta, unda T. Legaturle temporale dintre aceste evenimente mecanice totale sunt însotite de schimbarile de presiune în atriul stâng, ventriculul stâng si aorta, precum si fluxul de sânge din aorta în timpul ciclului cardiac complet.
.......82. Contractiile ventriculului stâng. În ECG, începutul contractiei ventriculului stâng este semnalizata de complexul QRS. La un interval foarte scurt dupa depolarizare, fibrele musculare, peretii ventriculari încep sa dezvolte o tensiune activa, la care participa elementele contractile ale celulelor miocardice, cunoscut sub numele de miofibrile. Miofibrilele constau din blocuri de filamente, care, la rândul lor, formeaza lanturi repetitive, sarcomeres. Datorita contractiei lor, presiunea din ventriculului stâng începe sa creasca. În acest stadiu, valva aortica este în continuare închisa, din moment ce presiunea aortica este mai ridicata decât presiunea din ventriculele stângi, iar valvele mitrale se apropie pe masura ce fluxul de sânge din atriu spre ventricul scade. Aceasta stare este de scurta durata, deoarece presiunea ventriculara depaseste prompt presiunea atriala. Acest ciclu se încheie cu închiderea valvei mitrale. Tensiunea din peretele ventricular începe sa creasca foarte rapid si continua sa creasca pâna când presiunea ventriculara depaseste presiunea din aorta. Odata ce presiunea ventriculara este mai mare decât cea din aorta, apare un sistem de forte care deschide valva aortei. Procentajul de sânge care iese din inima în timpul expulzarii de sânge se caracterizeaza prin capacitatea de contractie a ventriculului stâng. Debitul cardiac este o parte din volumul de minute de sânge, fiind pompat de inima ca urmare a batailor inimii. Valoarea cardiaca de debit este influentata de intensitatea contractiilor miocardice, de presiunea din circulatia pulmonara, de coeficientul Ritis, de activitatea transaminazelor aspartat, precum si de activitatea triiodotironinei si tetraiodotironinei.
.......83,84. Presiunea arteriala. Când vorbim despre tensiunea arteriala, ne referim întotdeauna la presiunea medie, masurata în raport cu presiunea atmosferica. De obicei, se considera ca presiunea în tesuturile organismului direct în apropierea zidurilor exterioare arteriale este egala cu presiunea atmosferica, astfel încât tensiunea arteriala este considerata ca presiune transmurala (presiunea transmurala reprezinta diferenta dintre presiunile interioare (IP) si exterioare (OP), unde IP este presiunea din interiorul arterei, iar OP este presiunea exterioara egala cu presiunea atmosferica). Generarea de presiune arteriala este controlata de sistemul renina-angiotensina si de kinina (bradikinina), hormoni ai stratului suprarenal Zona glomerulosa, care participa la reglarea metabolismului electrolit de sodiu si potasiu. Principalul hormon care regleaza metabolismul mineral de sodiu si de potasiu este aldosteronul. În plus, generarea de presiune arteriala este influentata de hormonii din medula suprarenala (adrenalina, noradrenalina si dopamina), care regleaza tonul cardiac si lumenul.
.......85. Presiunea în circulatia pulmonara. Circulatia pulmonara este un sistem de presiune joasa: la un om sanatos. Presiunea medie (adica presiunea peste cea atmosferica) din ventriculul drept si din arterele pulmonare principale constituie aprox. 15 mm Hg sau 130-140 mm CE. Eliberarea generarii de presiune are legatura cu volumul de sânge care curge în vasele de circulatie pulmonara. La individul sanatos, aceasta valoare reprezinta 0,5 l sau 10% din volumul sanguin circulant. Venele de circulatie pulmonara contin aproape jumatate din volumul de sânge care curge în circulatia pulmonara. La subiectii sanatosi se observa o crestere a consumului de oxigen în timpul activitatii musculare. Presiune arteriala pulmonara a crescut, în medie, de la 13,9 mm Hg pâna la 17,3 mm Hg. Volumul de sânge în capilarele pulmonare este influentat de volumul pulmonar, definit ca un raport între 30 si 33 de indici.
.......86. Standard, latimea ventriculului al treilea este de 4,5 - 6 mm. Dimensiunea ventriculului al treilea este mult influentata de o serie de factori, care participa la reglarea si distributia metabolismului apei în organism. Putem distinge 5 factori, care definesc fluxul de lichide în organismul între diferite spatii:
....1. Presiunea osmotica, legata de diferenta dintre concentratiile de substante dizolvate în lichide separate de membrana semi-impermeabila.
....2. Factor care influenteaza fluxul lichidelor, adica presiunea hidrostatica, care apare în lumen fiind supusa fortei inimii. Echilibrul între presiunile hidrostatica, hidrodinamica si oncotica defineste fluxul de lichide din vase catre tesuturi si viceversa.
... 3. Permeabilitatea celulelor si peretilor vasculari, si a altor membrane. Este legata de anumite procese biochimice.
....4. Mecanismul biologic activ al migratiei ionilor. Sistemele de transport activ mentin transportul de substante împotriva gradientului de concentratie cu consumul de energie de fosfat macroergic.
....5. Mecanisme de reglare active, care definesc nivelul de pierderi de apa si de sodiu în acele noduri, precum punctele de legatura între mediul intern si extern al organismului. Înainte de toate, acestea sunt mecanisme de reglare renala, hormonul hipofizar antidiuretic si aldosteron.
.......89. Timpul de circulatie sistemica este timpul unui ciclu întreg si complet al fluxului sanguin prin vasele circulare sistemice, legate de cinci factori ai reglarii circulatiei sanguine la nivelul organelor interne. Acesti factori sunt indisolubil legati de reglarea metabolismului hidro-electrolitic.
.......91. Lungimea de unda spectrala a absorbtiei de ??2 în sânge. Acest indice caracterizeaza hipocapnia si hipercapnia.
.......92. Lungimea de unda spectrala a absorbtiei de N2O. Acest indice caracterizeaza metabolismul azotului în organism. Când este redus, procesele distructive pot fi adesea observate. La evaluarea acestui indice, este necesara analizarea circulatiei sângelui în organele interne si activitatea creatininei kinazei. Trebuie sa se acorde o atentie deosebita la înregistrarea istoricului medical.
.......93. Concentratia de ?2 în sucul gastric. Numarul de protoni de hidrogen este legat de întregul complex de transformari biochimice. În primul rând, acestia au legatura cu interactiunile dintre hormonii gastro-intestinali (GIH), glucagon, polipeptidul intestinal vasoactiv (VIP) si polipeptidul intestinal gastro-inhibitor. Interactiunea acestor hormoni defineste participarea activa de sodiu, aceasta din urma fiind cationul principal de plasma, care influenteaza presiunea venoasa. Cresterea tensiunii arteriale venoase provoaca cresterea presiunii hidrostatice. Atunci când presiunea hidrostatica este mai mare decât presiunea oncotica, acest lucru poate provoca electroliti în afara spatiului intercelular. Acest fenomen duce la hipovolemie si la activarea aparatului juxtaglomerular al rinichilor. Aceasta duce la o stimulare a cortexului suprarenal si la cresterea secretiei de aldosteron. Per ansamblu, aceste combinatii de factori dau nastere la schimbarile survenite în mediul pH-ului si la tulburarea organotropica.
.......94. pH-ul din sânge este o concentratie de protoni de hidrogen, care participa la respiratia tesuturilor, în care aprovizionarea mitocondriilor cu necesarul de energie sub forma de fosfati macroergici este necesara pentru furnizarea de oxigen si eliberarea de dioxid de carbon. Oxigenul este purtat în celula cu fluxul sanguin, dioxidul de carbon fiind eliminat din celula în acelasi mod. Sângele este o parte a mediului intern al corpului cu concentratie bine definita a substantelor transportate. Concentratia de ioni de hidrogen este o constanta foarte important, care defineste valoarea integrala a transformarii metabolice din celula, fapt ce determina necesarul din organism în sisteme în stare de functionare care vizeaza mentinerea constanta a concentratiei de ioni de hidrogen prin excretia de ioni de hidrogen redundanti sau prin pastrarea lor în caz de deficit. Acest mecanism este mentinut de sisteme tampon. Cel mai puternic tampon al sângeului este reprezentat de proteine, în special de hemoglobina. Concentratie de ioni de hidrogen este reglata de tamponul de bicarbonat, care consta din dioxid de carbon si bicarbonat de sodiu. Un alt tampon este unul de fosfat. Fosfatul mono-substituit se comporta ca un acid, iar fosfatul dublu-substituit ca o sare. Tamponul de fosfat este strâns legat de sistemele tampon de bicarbonat si de proteine, rinichii fiind cei care mentin cresterea sau micsorarea nivelului de bicarbonat atunci când pH-ul se modifica. Mecanismul principal care mentine concentratia de ioni de hidrogen, reprezentat în celulele tubulare renale, este un proces de reabsorbtie de sodiu si de secretie de ioni de hidrogen.
.......97. Acidul glutamic este un aminoacid care regleaza procesele metabolice si ataca concentratia de ioni (sodiu, potasiu etc.). Concentratia necesara de ioni de sodiu din organism este mentinuta prin formarea de amoniac în rinichi si utilizarea acestuia în neutralizarea echivalentilor acizi si excretiei lor renale. Amoniacul liber care rezulta patrunde cu usurinta în lumenul tubular renal, unde, în combinatie cu ioni de hidrogen, se transforma într-un ion de amoniac slab difuz. În aceste conditii, însotit de deficitul de acid glutamic, mecanismele compensatorii nu pot sa împiedice modificarile în concentratia de ioni de hidrogen, ceea ce conduce la dezechilibrul acid-baza. Motivele pot fi dupa cum urmeaza: scaderea volumului respirator în minute, ineficienta circulatorie, sarcoidoza pulmonara, artrita reumatoida, pneumonie acuta. Toate aceste stari patologice sunt însotite de deficitul de acid glutamic.
.......98. Acidul tirozinic este un aminoacid reglator, fiind un constituent al hormonilor tiroidieni. Tiroxina si triiodotironina sunt derivati iodati ai tirozinei. Iodul din sânge este captat de tesutului tiroidian prin intermediul mecanismului activ de concentrare. In tesutul tiroidal, iodul este oxidat prin peroxidaza pentru a forma monoiodtirozina. Ca urmare a iodizarii tirozinei în al cincelea reziduu, se formeaza diiodotirozina. Cuplarea de monoiodtirozina rezulta în triiodotironina (T3). Cuplarea a doua molecule de diiodotirozina duce la formarea tiroxinei (T4). Hormonii tiroidieni au o importanta deosebita în procesele de crestere, dezvoltare si pubertate. Acestia ridica consumul de energie în tesuturi, sinteza de proteine si glicometabolismul si ataca metabolismul lipidic.
.......99. Creatinin-kinaza în muschi. Creatinin-kinaza catalizeaza reactia inversa de transport a reziduurilor de fosforil din ATP la creatina, de la fosfatul de creatinina la ADP. Creatinfosfokinaza actioneaza într-un mod dual în tesutul muscular: în sarcoplasma, enzima transporta grupul de fosforil de la ATP la creatina; fosfatul de creatinina rezultat este utilizat pentru fosforilizarea ADP, care este combinat cu miozina în miofibril. Acest sistem, împreuna cu sodiul si potasiul si ATPase stimulat, participa la aprovizionarea cu energie a transportului activ de ioni prin membranele celulare.
.......100. Creatinin-kinaza în inima este împartita în trei tipuri:
....1. Izoenzima 1-?? (caracterizata prin mobilitate ridicata, atribuita modificarilor de temperatura, în special în regiunea abdominala).
....2. Izoenzima 111-?? (se deplaseata cu o viteza mai mica)
....3. Izoenzima 11-?? (în ceea ce priveste mobilitatea, se afla între).
.......Inima contine, în principal, forme MM si MB. Se presupune ca energia de transport de la mitocondrie la citoplasma celulei miocardice este transferata prin intermediul membranei interne mitocondriale. În spatiul inter-membranos (Mg2 + ocurenta), se stabileste un echilibru între ATP - Mg2+ si complexul CFK*ATP - Mg2+ aflat în partea exterioara a membranei interne. Se observa o crestere considerabila a CFK în cazul tulburarii musculo-scheletice si în cazul infarctului miocardic acut. Astfel, activitatea CFK creste mai repede decât activitatea altor enzime. Activitate intensa a CFK se observa la diferite boli ale sistemului nervos central: schizofrenie, psihoza maniaco-depresiva, sindroame induse de agenti psihotropi.
.......101. Glicogenul este un substrat energetic de rezerva. Conditiile pentru acumularea unor carbohidrati de rezerva sunt create datorita capacitatii lor de a se depozita în ficat si muschi. Atunci când creste consumul de energie, de obicei, glicogenul se descompune. Astfel, acest proces este însotit de cresterea functiei unor glande endocrine (tiroida, medula suprarenala, hipofiza), secretoare de hormoni, care activeaza descompunerea glicogenului. Din cauza formarii de glucoza, glucocorticoizii previn distrugerea glicogenului hepatic. Hormonul tiroidian, tiroxina, faciliteaza absorbtia glucozei în intestin. Concentratia de glicogen în sânge duce la sindrom hepatolienal, diabet zaharat, tumori maligne. Bolile ereditare cu disfunctii în metabolismul de glicogen detin o pozitie speciala.
.......102. Energia folosita pentru sustinerea vietii. Energia medie folosita în sustinerea vietii este de 2300 kcal pe 24 ore pentru un individ cu o greutate de 70 kg. Energia folosita pentru sustinerea vietii este asigurata prin schimbarile de energie libera cu ardere completa de 1 mol de acid palmitic care alcatuieste 2338 kcal. Legatura de fosfat de mare energie este caracterizata de o valoare 7,6 kcal/mol. Astfel, cu oxidarea totala a unei molecule de acid palmitic, rezulta .......130 de molecule ATP. Fiind recalculata la kilogram, aceasta valoare se schimba de la 1 la 20 kcal/kg/min si mai mult. Este asociata oxigenarii sângelui arterial si capacitatii hemoglobinei de a lega oxigenul si de a oxigena tesuturile. Acest proces este afectat, în mare masura, de tiroxina. Tiroxina disociaza procesele de oxidare si de fosforilare, reduce formarea legaturii de fosfat de mare energie si creste formarea de caldura, care se disipa în mediul înconjurator. Astfel, consumul de oxigen se modifica în functie de kg. Aceasta dimensiune este atribuita activitatii triiodotironinei. Putem aranja organele în ordinea descrescatoare influentei triiodotironinei privind consumul de oxigen, dupa cum urmeaza: inima, mucoasa gastrica, ficat, musculatura neteda, rinichi si diafragma.
.......103. Nivelul de functionare al consumului de oxigen. Este asociat oxigenarii sângelui arterial si capacitatii hemoglobinei de a lega oxigenul si de a oxigena tesuturile. Acest proces este afectat, în mare masura, de tiroxina. Tiroxina disociaza procesele de oxidare si de fosforilare, reduce formarea legaturii de fosfat de mare energie si creste formarea de caldura, care se disipa în mediul înconjurator. Astfel, consumul de oxigen se modifica în functie de kg. Aceasta dimensiune este atribuita activitatii triiodotironinei. Putem aranja organele în ordinea descrescatoare influentei triiodotironinei privind consumul de oxigen, dupa cum urmeaza: inima, mucoasa gastrica, ficat, musculatura neteda, rinichi si diafragma, adica, odata cu cresterea activitatii triiodotironinei, creste si activitatea de consum de oxigen de catre inima si alte organe interne. În cazul în care consumul de oxigen de catre inima creste, se modifica (scade) si consumul de oxigen de catre mucoasa gastrica, ficat si diafragma. Acest lucru duce la deficitul de energie utilizata pentru sustinerea vietii.
.......104. Timp de încarcare dintr-un interval. Ne referim la activitatea fizica efectuata de catre un individ, luând în considerare consumul de kcal si regenerarea acestora într-o anumita perioada de timp. Este asociat eficientei de stocare a energiei din cauza oxidarii de acizi grasi, si reprezinta 40%, care este aproape de glicoliza relevanta, ciclul de acid tricarboxilic si fosforilarea oxidativa. Unul dintre produsele oxidarii de acid gras este peroxidul de hidrogen, care are electroni activi transportati direct la oxigen. Aceasta reactie este asociata capacitatii hemoglobinei de a lega oxigenul si de a oxigena tesuturile. Acest proces este afectat, în mare masura, de tiroxina. Tiroxina disociaza procesele de oxidare si de fosforilare reduce formarea legaturii de fosfat de mare energie si creste formarea de caldura, care se disipa în mediul înconjurator. Astfel, consumul de oxigen se modifica în functie de unitatea de greutate corporala. Astfel, timpul de încarcare dintr-un interval va depinde de disocierea acizilor grasi, existenta lantului natural si fiind asociat circulatiei sângelui în organele interne.
.......105. Coeficientul respiratoriu este definit de interactiunea dintre procesele oxidative si procesele implicate în peroxidarea lipidelor. O mare importanta este asociata factorului de activare al trombocitelor, care duce la aglomerarea acestor celule si la emisia de serotonina. Aceasta din urma este un agent vasoconstrictor si un stimulator de contractii de muschi netezi. În acest sens, factorul de activare al trombocitelor ataca globulele albe din sânge, stimulând, astfel, chemotaxia, degranularea si aglomerarea leucocitelor polimorfonucleare, care produc radicali superactivi. Factorul de activare al trombocitelor reprezinta un bioregulator fosfolipid si este asociat cu lipoproteinele si cu lipoproteinele cu densitate mare. Astfel, coeficientul respiratoriu este determinat de o combinatie de procese biochimice, expuse în clauzele 102-103 de mai sus.
.......106. Tirozina. Hormonii tiroidieni, triiodotironina si tiroxina, sunt derivate iodate de tirozina. Tirozina este prezenta în produsele alimentare si în organism, în volum ridicat. Datorita influentei hormonului tireotrop hipofizar de pe tiroida, sunt activate enzimele proteolitice, care emit tiroxina, iar triiodotironina formeaza o legatura cu moleculele de tireoglobulina. Punctele principale de aplicare ale tiroxinei în tesuturi sunt citomembrane, nuclee si enzime ale sistemului de oxidare biologica. Tiroxina creste generarea de caldura, care se disipa în mediul înconjurator. Triiodotironina creste consumul de oxigen în tesuturi, în special, în inima. Totodata, exista o schimbare în gradul de generare al caldurii, care este definit prin deficit de catecolamine.
.......107. Fluxul sanguin cerebral. Reglarea fluxului sanguin cerebral la 100 g de tesut este determinata de interactiunea dintre factorii extra- si intracranieni. Printre factorii extracranieni se numara presiunea atmosferica, compozitia gazoasa a aerului, presiunea partiala gazoasa din atmosfera, lungimea de unda a ??86. Acesti factori afecteaza chemoreceptorii, baroreceptorii, fotoreceptorii, receptorii de presiune, asigurându-se, astfel, fluxul sanguin cerebral suficient la 100 g de tesut. Se întelege ca unul dintre indicii importanti ai fluxului sanguin cerebral este latimea ventriculului al treilea. În mod normal, acesta este de 4,5 - 6 mm. Dimensiunea ventriculului al treilea este foarte mult influentata de o serie de factori, implicati în reglarea metabolismului si distributia apei în organism.
Hormonii medulei suprarenale, adrenalina, noradrenalina si dopamina au o importanta semnificativa. Pot fi considerati ca legaturi succesive de transformari de aminoacizi, fenilalanina si tirozina. Datorita influentei hormonului hipofizar tirotropic pe tiroida, enzimele proteolitice sunt activate, care elibereaza tiroxina si triiodotironina din legatura cu moleculele de tireoglobulina. Punctele principale de aplicare ale tiroxinei în tesuturi sunt citomembranele, nuclee si enzime ale sistemului de oxidare biologica. Tiroxina creste generarea de caldura, care se disipa în mediul înconjurator. Triiodotironina creste consumul de oxigen de catre tesuturi, în special, de catre inima. Totodata, exista o schimbare în gradul de generare al caldurii, care este definit printr-un deficit de catecolamina. În general, catecolaminele sunt considerate agentii de reglare umorali ai sistemului simpato-adrenal. Efectul biologic al acestuia din urma este eliberarea de energie (stimularea glicogenolizei, lipolizei, proceselor oxidative). Catecolaminele activeaza sistemul nervos, modifica ritmul cardiac si cresc circulatia periferica în unele regiuni vasculare. Combinatia acestor efecte exercita influenta mobilizatoare si reglatoare asupra organismului uman, asigurând, din punct de vedere vegeto-metabolic, ajustarea organismului la conatii prin modificarea fluxului sanguin la nivelul organelor interne si optimizarea fluxului sanguin cerebral.
.......108. Testosteronul apartine steroizilor sexuali, care influenteaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, pubescente si functia sexuala.
.......109. Estrogenul apartine steroizilor sexuali, care influenteaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare. Activitatea functionala a acestor hormoni este realizata prin factori hipotalamici, în special prin secretia hormonului somatotropic. Structura sa aminteste de prolactina si de hormonul placentar somatomamotropina corionica, care defineste gradul de apropiere al activitatii biologice. Din acest punct de vedere, testosteronul, estrogenul si tiroxina stimuleaza secretia de hormoni somatotropici, iar cu hipercorticonemia, îi suprima.
.......110,111,112. Metabolismul apa-sare, distributia de apa în organism. Apa, printre alte componente ale corpului uman, joaca cel mai important rol, fiind un solvent atât pentru substantele organice si cele non-organice, reprezintând baza pentru mediul intern al organismului. Cea mai mare parte a apei este inclusa ca un compus al fluidelor intracelulare. Apa extracelulara, la rândul sau, face parte din fluidele intercelulare si intravasculare. În ceea ce priveste datele lui Bland, distributia apei într-un corp, în procente din greutatea corporala si în valori absolute, alcatuieste: totalul de apa în organismul femeilor 44-60%, sau 38,5 l, la barbati - 50-70%, sau 42 l. Apa intercelulara: femei - 30-45%, sau 28,5 l, barbati - 35-50%, sau 31,5 l. Apa extracelulara: femei - 14-22%, sau 9,8 l, barbati - 15-22%, sau 10,5 l. Apa intracelulara: femei - 10-15%, sau 7 l, barbati - 10-18%, sau 7,4 l. Plasma: la femei - 4-5%, sau 2,8 l, barbati - 3.5-4.5%, sau 3,2 l.
.......113,114. Fluxul de sânge pentru 1 g de tesut cerebral si fluxul de sânge pentru 1 g de glandei tiroida asigura metabolismul si consumul de energie prin distributia apei în organism: fractiunea metabolica libera si fractiunea leaga sistemele de coloid cu moleculele substantelor organice. La 1 g de glicogen si proteine depozitate în tesuturi, sunt retinute 1,5 si, respectiv, 3 ml de apa. Ca urmare a catabolismului în organismul uman, se produc zilnic 300-400 ml de apa. Cantitatea de apa determina natura de descompunere a substraturilor. 100 g grasime sunt oxidate, 107 ml de apa sunt produsi, la 100 g de proteine - 41 ml de apa, la 100 de glucide - 55 ml de apa. Toata apa din corp este înlocuita în 4 saptamâni. Întregul sistem al reglarii metabolismului este determinata de fluxul sanguin la 1 g de tesut cerebral si fluxul sanguin la 1 g de glanda tiroida.
.......115. Indicele de extractie al oxigenului din tesuturi este interdependent de permeabilitatea membranei celulare, colesterolul si fosfolipidele având o mare importanta. Prin ipoteza naturii legaturilor implicate în interactiunea dintre siturile fosfolipidelor polare si colesterol, hidroxilul colesterol si oxigenul eteric devin legate cu hidrogen. La o temperatura de faza de tranzitie, fosfolipidele trec de la gel solid la stare lichida-cristalizata. Natura moleculara a fazei de tranzitie este atribuita modificarii vitezei medii de alimentare cu oxigen, în functie de temperatura. În literatura de specialitate, atunci când se evalueaza rolul colesterolului în structura si functia membranei, se considera ca colesterolul faciliteaza scaderea mobilitatii lanturilor de acizi grasi la temperaturi ridicate si cresterea mobilitatii la temperaturi scazute.
.......116. Presiunea bazala a sfincterului Oddi determina efecte hemodinamice, asigurând resinteza lipidelor din peretele intestinal. Conform ideilor de azi, resinteza trigliceridelor are loc în celulele epiteliale ale vilozitatilor intestinului subtire. Trigliceridele sunt substantele cu cele mai multe calorii. La oxidarea lor completa, productia de energie constituie 9,5 kcal. Cantitatea de energie stocata într-un g de astfel de grasime libera-de-lichide, ca si trigliceridele, este de sase ori mai mare ca si cantitatea de energie stocata într-un g de glicogen. Cu alte cuvinte, în cazul în care caloriile ar fi stocate în corpul uman sub forma de glicogeni, atunci, pentru a acumula 128000 kcal, individul ar necesita, mai degraba, 13,5 g de trigliceride decât 80 de kg de glicogeni. Presiunea bazala a sfincterului Oddi este cea care furnizeaza necesarul zilnic de calorii pentru om, prin comutarea si reglarea metabolismului grasimilor si carbohidratilor.
.......117. Indicele de protrombina este asociat factorului de activare al trombocitelor. Aceasta din urma apartine bioregulatorilor lipidelor. Actiunea lor se bazeaza pe activarea trombocitelor la eliberarea serotoninei. Aceasta din urma este un agent vasoconstrictor si un stimulator al contractiilor muschilor netezi. Conditiile trombozei sunt furnizate ca urmare a agregarii trombocitelor si arterio-stenozei. În acest sens, principalele mecanismele biologice sunt stimularea chemotaxei, agregarea leucocitelor polimorfonucleare cu cele din urma producându-se radicali de superoxid.

08.04.2009 08:40:38 NUME PRENUME SEX: F
______________________________________________
VIRSTA:22 GREUTATE:36 FRECVENTA RESPIRATIEI:14 PULS:64
______________________________________________
33,570 33,100
32,510 170,844 : 7567
35,654 36,010
______________________________________________
DIAGNOSTIC PREZUMTIV:

Formula Sanguina:

1. Hemoglobina eritrocitara HGB (g/l) : 123,38 g/l (norm: barbati 130-175,femei 120-160 g/l)
2. Eritrocite RBC (mm3) : 4,55 mm3(norm:barbati 4.00-5.60,femei 3.40-5.00 o10L12/l)
3. Limfocite ( % ) : 37,23 % (norm:19-37%),(norm:1.2-3.0 o10L9/l)
4. Leucocite WBC : 7,49 (norm:barbati 4.3-11.3,femei 3.2-10.2 o10L9/l)
5. Neutrofile segmentate : 23,31 % (norm:47-72%)
6. VSH (rata de sedimentare eritrocitara ESR) ( mm/h): 8,78 mm/h (norm:barbati 1-14,femei 2-20 mm/h)
7. Eozinofile (%) : 2,93 %(norm:0.5-5.8%)
8. Monocite ( % ) : 34,44 % (norm:3..11%)
9. Neutrofile nesegmentate ( % ) : 2,10 % (norm:1..6%)
______________________________________________

Metabolismul Electrolitilor:

10. Calciul (Ca) in plasma (norm 2,25…3,0 mmol/l) : 2,28
11. Magneziul (Mg) in plasma (norm 0,7…0,99 mmol/l) : 0,886
12. Potasiu (K) in plasma (norm 3,48…5,3 mmol/l) : 4,870
13. Sodiu (Na) in plasma (norm 130,5……156,6 mmol/l) : 129,6
______________________________________________

Sistemul Fibrinolizei Sangelui:

14. Inceputul coagularii (fibrinolizei) (norm 30sec..2min ;min. sec.) : 1`34``
15. Sfarsitul coagularii (fibrinolizei) (norm 3..5min ;min. sec.) : 2`23``
16. Trombocite (norm 180……320 mii) : 206,0
17. Hematocrit (norm 35..49 %) : 46,3
______________________________________________

Sistemul Fermentativ:

18. AST – GOT (Aminotransferaza serica Aspartat ) (norm 0,1…0,45 mmol/l) : 0,522
19. ALT – GPT (Aminotransferaza serica Alanina ) (norm 0,1……0,68 mmol/l): 0,645
20. AST (Aminotransferaza serica Aspartat ) (norm 8……40 U/l) : 23,5
21. ALT (Aminotransferaza serica Alanina ) (norm 5……30 U/l) : 36,9
22. ALT/AST (norm 0,8……1,2) : 1,236
23. Amilaza (norm 12……32 g/l*h) : 14,1
24. Bilirubina totala (norm 8,6..20,5 mkmol/l) : 10,0
25. Bilirubina conjugata (norm 2,2..6,1 mkmol/l) : 3,4
26. Bilirubina neconjugata mkmol/l : 6,6
27. Total de proteine (norm:65..85g/l) : 60,8
______________________________________________

Asimilarea si transportul oxigenului:

28. Densitatea plasmei (norm 1048..1055) : 1050
29. Volumul de sange in circulatie (norm 68..70 barbati norm 65..69 femei ml/kg) : 64,6
30. Volumul de sange in circulatie pe minut (norm 3,5..4,3 ml/min) : 4,133
31. Rata O2(oxigen) livrata tesuturilor (norm 260..280 ml/sec) : 213,3
32. Suprafata de schimb a gazelor (norm 3500..4300 m2.) : 3520,4
33. Capacitatea vitala a plamanilor (norm 3500..4300 cm3.) : 1618,4
34. Transportul de oxigen (norm 900..1200 ml/min.) : 984,1
35. Cantitatea de O2 asimilata la 100gr. tesut (norm 3.12 ml) : 2,1
36. Continutul de O2 in sangele arterial (norm 95..98 %) :97,9
37. Ejectia cardiaca (norm 60..80 ml) : 69,0
38. Cantitatea de O2 pe kg (norm 4..6 ml/min/kg ) : 4,3
39. Ventilatia pulmonara (norm 4..12 l/min) : 6,6
40. Cantitatea de O2 asimilat ml/min (norm 200..250 ml/min) : 174,5
41. Consumul de O2 a cordului (norm 7..10 ml/min) : 9,2
42. Deficitul de sange din circulatie (norm 0..250 ml.) : 79,0
43. VEMS (capacitatea vitala pulmonara in faza espiratorie cm3) : 1339,06
44. Fluxul maxim de aer (74..116 l/min) : 89,3
45. Testul Tiffeneau (norm barbati 84..110, femei 86..109 %) : 75,1
______________________________________________

46. Fibrinogen (norm 2,0..3,5 g/l) : 3,2
47. Creatinina serica (norm 55..123 mmol/l) : 67,7
48. Dopamin B-hidroxilaza (norm 31,5..32,5 nanom/ml/min) : 28,2
49. Concentratia acidului lactic (norm 0.99..1,38 mmol/l) : 0,9
50. Concentratia ureei sanguine (norm 2,5..8,3 mmol/l) : 3,4
52. Trigliceride (norm 0,55..1,85 mmol/l) : 0,20
______________________________________________

53. Colesterol total (norm SI: 3,11..6,48 mmol/l ,norm 3,1..6,20[Fredrickson et al., 1967]) mmol/l : 1,6
54. B – lipoproteine (BLP) (norm 17..55 mmol/l) : 12,1
55. B – lipoproteine (BLP) (norm 3..6 g/l) : 0,57
56. Lipoproteine cu densitate mica (norm 2,35..2,43 mmol/l) : 2,32
57. Lipoproteine cu densitate foarte mica (norm 0,20..0,52 mmol/l/) : 0,29
58. Lipproteine cu densitate mare (norm femei 2,5..6,5 mmol/l) : 1,13
______________________________________________

Asimilarea si transportul CO2 (bioxid de carbon):

59. Descarcarea CO2 (norm 119..300 ml/min) : 158,2
60. Continutul de CO2 in sangele arterial (norm 32,5..46,6 %) : 47,5
61. Continutul de CO2 in sangele venos (norm 51..53 %) : 62,9
62. Rata de producere a CO2 (norm 150..340 ml/min) : 276,4

______________________________________________
Fluxul de sange in organele interne in raport cu fluxul sanguin total:

63. Fluxul sanguin in miocard (norm 4.67% ) : 4,8
64. Fluxul sanguin muscular (norm 15.75%) : 15,0
65. Fluxul sanguin cerebral (norm 13.86%) : 16,1
66. Fluxul sanguin in hepato-portal (norm 27.78%) : 24,9
67. Fluxul sanguin renal (norm 23.34%) : 23,0
68. Fluxul sanguin tegumentar (norm 8.55%) : 6,1
69. Fluxul sanguin in alte organe (norm 6.23%) : 7,3

Fluxul sanguin din organele interne in ml/min:

70. Fluxul sanguin in miocard (norm 250..290 ml/min) : 247,3
71. Fluxul sanguin muscular (norm 930..1100 ml/min) : 767,9
72. Fluxul sanguin cerebral (norm 750..800 ml/min) : 786,5
73. Fluxul sanguin hepato-portal (norm 1690..1740 ml/min) : 1280,3
74. Fluxul sanguin renal (norm 1430..1490 ml/min) : 1182,2
75. Fluxul sanguin tegumentar (norm 500..535 ml/min) : 316,9
76. Fluxul sanguin in alte organe interne(norm 375..390 ml/min) : 372,6
______________________________________________
77. Acetilcolina (norm 81,1..92,1 mkg/ml) : 76,5
78. Acetilcolinesteraza eritrocitara (norm 220..278 mkmol/l) : 256,3
______________________________________________

Intervalele temporare in cardiomecanica (mecanica cardiaca ):

79. Intervalul PQ (norm 0,125..0,165 sec) : 0,141
80. Intervalul QT (norm 0,355..0,400 sec) : 0,362
81. Intervalul QRS (norm 0,065..0,100 sec) : 0,088
82. Contractia ventriculului stang al inimii (norm 60%..85%) : 49,8
83. Presiunea arteriala sistolica ( mmHg ) : 77,2
84. Presiunea arteriala diastolica ( mmHg ) : 72,2
85. Rezistenta in circulatia mica (norm 140..150 din/cm*sec) : 137,4
86. Latimea ventriculului III (norm 4..6 mm) : 6,7
87. Presiunea lichidului cefalo - rahidian (norm 90..145 mmH2O) : 140,0
88. Presiunea venoasa centrala (norm 70..150 mmH2O) : 65,0
89. Timpul de rotatie a sangelui in circulatia mare (norm 16,0..23,0 sec) : 27,8
90. Timpul de rotatie a sangelui in circulatia mica (norm 4,0..5,5 sec) : 6,9
91. Spectrul lungimii de unda al absorbtiei CO2 in sange (norm 4,165..4,335 mkm) : 4,744
92. Spectrul lungimii de unda al absorbtiei N2O in sange (norm 3,7828..3,9372 mkm) : 4,066
93. Concentratia ionilor de hidrogen in sucul gastric (norm 1,2..1,7) : 1,3
94. PH sanguin (norm 7,36..7,45) : 7,43
95. SH (norm 7,32..7,40) : 4,89
96. Lucrul mecanic cardiac (norm:0,692..0,788 Joule) : 0,96
97. Acidul glutamic (norm:0,0045..0,0055 mmol/l) : 0,0046
98. Acidul tirozinic (norm:1,4..1,8 mg*%[Zbarskiy B. I., 1972]) : 1,31
99. Creatinkinaza musculara (norm:473..483 mkmol/min/kg) : 404,41
100. Creatinkinaza cardiaca (norm:35,1..38,1mkmol/min/kg) : 36,27
101. Glicogen (norm: 11,7..20,6 ,copii 7,5..11,7 mg%) : 14,49
102. Rata de pierdere a suportului vital (norm 1,23..4,3 kkal/kg/min) :3,86
103. Rata de oxigen asimilat (norm:45..60 %) :61,11
104. Rezistenta in timp la efort a organismului (norm 3..10 min) :6,08
105. Factorul respirator (norm:0,8..1,2) :0,92
106. Tirozina mmol/l :0,0604
107. Fluxul sanguin / 100g de tesut cerebral (norm:50..55 ml/100g) :53,15ml/100g
108. Testosteron in urina (norm: barbati:6,93..17,34 ; femei : 2,77..10,4 mkmol/24hours) :7,81
109. Estrogen total (norm: barbati :17,95..64,62 femei: 78,98..376,95 nanomol/24hours) :161,38
110. Apa extracelulara (norm:21..23%) :20,39
111. Apa celulara (norm:39..42%) :41,61
112. Apa totala (norm:53..60 %) :54,28
113. Fluxul sanguin / 1 gram de tesut tiroidian (norm: 4ml ) :3,85
114. Fluxul sanguin / 1 gram de tesut cerebral (norm:2,9..3,2 ml) :3,18
115. Indicele de extractie tisulara a oxigenului (norm: copii 0,296..0,336 adulti 0,26..0,34 ml) :0,324
116. Presiunea bazala a sfincterului - Oddy (norm:39..41) :42,2
117. Indicele de protrombina (norm:75..104 %) :78,1

______________________________________________
SUGESTIE PRELIMINARA PENTRU MEDIC:
POSIBILA DEREGLARE A CALITATILOR RHEOLOGICE A SANGELUI. NECESAR CONTROLUL COAGULOGRAMEI.
NECESAR CONSULT GASTROENTEROLOG.(GASTRODUODENITA?).
DISTONIE VEGETATIVA-VASCULARA DE TIP HIPOTENSIV. DISCHINEZIA CAILOR BILIARE.
HIPERTENSIUNE PULMONARA.
POSIBILE DEREGLARI TONICE.Mg=0,886 Ca=2,28
MARIMEA VENTRICULULUI AL TREILEA DIN CREIER ESTE DE =6,7ee.
NECESAR DE EXCLUS MECANISMUL PULMONAR DE DEREGLARE A HOMEOSTAZEI (TIPUL RESTRICTIV DE DEREGLARE A FUNCTIEI PULMONARE).
SCADEREA TESTUL TIFFENEAU PINA LA: 75,1 %(NORMAL FEMEI 86..109 %)

HOME

MEZOTERAPIE

ANALIZATOR NEINVAZIV VITALMED

BIOREZONANTA

BIOPTRON

TRATAMENTE NATURISTE

FITOTERAPIE

HOMEOPATIE